Deci, introducerea în şcoala a internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasa şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate.
Utilizarea la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit, a calculatorului în timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi poate produce repulsie faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea relaţiilor umane. De asemenea individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial. Materia se segmentează şi se atomizează prea mult, iar activitatea mentală a elevilor este diminuată, ea fiind dirijată pas cu pas.
Totuşi utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :
- Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
- Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică;
- Conştientizarea faptului ca noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea ;
- Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor ;
- Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare ;
- Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei ;
- Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă ;
- Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
- Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ;
- Dezvoltarea culturii vizuale;
- Formarea deprinderilor practice utile ;
- Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară;
- Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele ;
- Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii ;
- Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concreta ;
- Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi);
- Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul si faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii ;
- Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional ;
De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece stimulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin intermediul lui se oferă elevilor, modelări, justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor şcolare sau a pericolului la care erau expuşi elevii şi profesorul. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfăşoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunţa legi.
De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea si prezentarea informaţiilor, pentru tehnoredactarea unor referate. Astfel elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea informaţiilor dobândite din diverse surse.
Tehnica modernă şi învăţământul centrat pe nevoile, dorinţele si posibilităţile elevului impune desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel.
Elevul poate parcurge materialul avut la dispoziţie în ritmul propriu şi nu mai este nevoit să reţină cantităţi uriaşe de informaţie. Trebuie să ştie doar să gândească logic şi să localizeze informaţia de care are nevoie.
Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului să cunoască exact la ce nivel este situat, să îşi recunoască limitele si posibilităţile.
Astfel se dezvoltă conştiinţa de sine si dorinţa de a reuşi. Va cerceta, va învăţa motivat devenind astfel o fiinţa capabilă de autoinstruire.
Utilizarea calculatorului si a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi a unor softuri şi materiale didactice necesare studiului. Se dezvolta astfel creativitatea elevilor. Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta propria viaţă. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.
În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile profesorului. Poate chiar să se autoevalueze. Este redusă starea de stres şi emotivitatea elevilor. Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite, deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite.
Se pot realiza recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei esenţiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor practice sau în scopul îmbogăţirii acestora, proiecte, portofolii, pagini html.
Elevii pot realiza pagini web de prezentare a şcolii, a oraşului, a ţării (cu obiective turistice), a culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor poporului român, a materialelor didactice elaborate de ei şi de profesorii lor, de informare (subiecte şi bareme de corectare pentru diferite examene şi concursuri şcolare, manifestări ştiinţifice şi cultural artistice, cărţi şi reviste şcolare, cursuri de pregătire şi perfecţionare pentru elevi şi pentru profesori, grafice de desfăşurare a olimpiadelor şi examenelor, documente oficiale, forum de discuţii, note ale elevilor şi date despre activitatea lor în scoală, anunţuri şi mica publicitate, statistici realizate de elevi pe diverse teme, mesaje, cursuri opţionale, facultăţi şi colegii). Unii elevi ai Colegiului Naţional Elena Ghiba Birta din Arad, îndrumaţi de profesorul de TIC au format un cerc de pagini web în cadrul căruia au creat mai multe pagini, cum ar fi: www.ghibabirta.ro,www.transylvaniainvest.ro, www.gradinitaarad.ro, www.quaternion.ro şi multe altele.
De asemenea elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor Cd-uri, afişe, grafice, reviste, teste, diferite programe şi softuri educaţionale, jocuri, pliante publicitare, dicţionare on-line, activităţi educative interactive care să antreneze copiii de pe întreaga planetă.
Se poate spune deci că utilizarea Internetului şi a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă forma de integrare a educaţiei informale în educaţia formală.
Deşi avantajele utilizării TIC în educaţie sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat într-un “robot” care să ştie doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când este posibil experimentele reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, răbdarea, atenţia, abilităţile practice.
De asemenea, educaţia nu se realizează numai prin simpla dezvoltare intelectuală. Tot atât de importantă este şi necesitatea educaţiei pentru viată, tot ceea ce generează interes şi cunoaştere. Deci nu se poate pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul. Acesta trebuie utilizat doar pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, în anumite etape. Deoarece softul educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor, profesorul va deţine întotdeauna cel mai important rol în educaţie!
Utilizarea calculatorului în şcoala nu trebuie să fie limitată doar la un anumit domeniu, de exemplu informatica; calculatorul trebuie să-şi găsească loc şi în cadrul altor discipline, într-un mod raţional şi bine gândit! Voi da exemplu de câteva materii la care, consider eu, este nevoie de lucrul cu calculatorul.
Cred că instruirea asistată de calculator la lecţiile de matematică are următoarele avantaje:
- contribuie la eficienţa instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ;
- permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalităţi diferite de vizualizare;
- pune accentul pe participarea elevilor, îi dă elevului un rol activ in procesul de învăţare;
- elevii lucrează în ritmul propriu;
- învăţarea este individualizata, nu standardizata;
- stimulează interesul faţă de nou;
- stimulează dezvoltarea imaginaţiei;
- pe ecran pot fi simulate unele procese, situaţii care cu ajutorul resurselor tradiţionale este dificil (sau chiar imposibil) să le obţii;
- permite aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute de elev.
Printre caracteristicile instruirii programate şi asistate de calculator la biologie, istorie, geografie se pot menţiona:
- Asigură unitatea organică între funcţiile de comunicare, stocare şi control determinând ameliorarea învăţării prin manifestarea fenomenului de feedback.
- Sporeşte ritmul învăţării şi reduc timpul de studiu, după unele aprecieri cu 30 – 50 % faţă de sistemul tradiţional de învăţare.
- Scuteşte profesorul de o serie de acte didactice de rutină pe care le poate îndeplini cu succes calculatorul, cum ar fi unele acţiuni de predare, repetare sau evaluare, oferindu-i posibilitatea să-şi concentreze eforturile şi timpul pentru perfecţionarea conţinuturilor prin documentele de investigaţie ştiinţifică, pentru ameliorarea strategiilor de învăţare.
- Instruirea programată şi asistată de calculator necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau calculatorului cu lectura altor materiale bibliografice şi cu experimentul, menţinând rolul suplu al relaţiei elev-profesor.
- Diferitele aplicaţii multimedia ajută la crearea unei imagini de ansamblu asupra evenimentelor sau locurilor.
La fizică, chimie se utilizează calculatorul în următoarele situaţii:
- Ca tablă electronică, pentru prezentarea graficelor, a desenelor, cu animare pentru evidenţierea soluţiei formelor;
- Pentru comunicarea de informaţii, prin extensia de memorie dată de unitatea de disc sau dischetă;
- Ca mijloc de cercetare, prin urmărirea evoluţiei unor funcţii la modificarea parametrilor, a câmpului electric sau magnetic etc.;
- Pentru rezolvarea de probleme, unde se pot da schiţe ale sistemului fizic din diverse sisteme de referinţă şi la diferite momente;
- Pentru recapitularea-fixarea unui material mai amplu, cu posibilitatea reorganizării informaţiilor după noi criterii;
- Pentru verificarea rezultatelor, cu insistare pe deprinderile şi abilităţile de aplicare a cunoştinţelor, ca şi pe aspectele de bază;
- Pentru jocuri, care să dezvolte gândirea strategică.
Se poate spune ca integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a performanţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului. Aceasta implică introducerea orelor de informatica şi TIC la toate profilurile şi la toate treptele de învăţământ. De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele sa fie dotate cu calculatoare performante conectate la internet Profesorii ar trebui să posede pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice aferente disciplinei studiate şi abilităţi de utilizare a TIC.
TIC nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conţinuturile existente într-o altă manieră, trebuie să ducă la modificarea modului de gândire şi stilului de lucru la clasă al profesorilor, cristalizate în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de personalitatea şi de posibilităţile elevului.
Utilizarea TIC nu trebuie să devina o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la succes şcolar şi la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie deci să renunţăm la cretă, tablă şi burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme şi la efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei legături directe între experienţa practică şi ideile teoretice, studiul fizicii contribuie la formarea competenţelor necesare dezvoltării personale a elevului şi a societăţii în care trăieşte.
În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine cele mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare cât şi metodele moderne!
BIBLIOGRAFIE
Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
Romita Iucu, Marin Manolescu, Elemente de pedagogie, Editura Credis, Bucuresti 2004.
Doina Giurgea,Ghid metodologic pentru disciplinele optionale.D&G EDITUR 2006
Mărgean Nicolae
Manager proiecte educationale Moodle Romania
Sursa: https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/arhiva/numarul-1-2011/item/22-impactul-utilizării-tic-asupra-calităţii-educaţiei
Pe măsură ce societatea și tehnologia au evoluat, s-au schimbat o serie de procese pe care le folosim. Tehnologia a avut un rol esențial în modul în care comunicăm, în rutina zilnică ori în ceea ce privește aparatele pe care le folosim.